Corina Chiriac – O compozitoare de succes

Luni, 31 octombrie 2016, la ora 16, la magazinul “Muzica” din Bucureşti, Corina Chiriac a lansat albumul de autor “Ne cunoaştem din vedere” (2016, Eurostar E 929), ce cuprinde 14 dintre cele mai populare compoziţii ale sale. Albumul este lansat de Casa de discuri “Eurostar”, cea care a scos pe piaţă şi dublul album “Hai, hai, lângă mine stai” (2015, Eurostar E 864), Best Of-ul “Marius Ţeicu/Corina Chiriac – Unde erai?” (2015, Eurostar E 863) şi Best Of-ul “Nicolae Caragia/Corina Chiriac – Să trăieşti, vecine!” (2018, Eurostar, E 1017).

Pentru iubitorii muzicii pop/uşoare româneşti, Corina Chiriac nu mai are nevoie de nici o prezentare. Puţini artişti români au reuşit să atingă o asemenea popularitate.

Scurtă trecere în revistă a activităţii de compozitoare

De mic copil, Corina Chiriac a fost familiarizată cu lumea muzicii, crescând într-un mediu artistic. Tatăl său, apreciatul compozitor Mircea Chiriac (1919-1994), a fost profesor la Catedra de Armonie din cadrul Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Mama sa, Elisabeta Chiriac (1920-2002) a fost a talentată pianistă şi profesoară de pian la acelaşi Conservator.

Copil fiind, studiază pianul cu mama sa însă, aşa cum a declarat artista, ajungându-se la concluzia ca ar fi mai studioasă cu o profesoară străină, s-a apelat la o prietenă a familiei, pianista Rodica Şutzu, una dintre ultimele descendente ale familiei domnitoare Şutzu.

La 6 ani, este înscrisă la Şcoala de Muzică Nr.1, din Strada Principatele Unite (astăzi Colegiul Naţional de Muzică “George Enescu”) din Bucureşti, unde studiază timp de 6 ani, vioara principal şi pianul secundar, având ca profesor, pe George Manoliu, cu asistenţii Petre Munteanu şi Ilarion Ionescu – Galaţi.

Faptul că de mică a studiat un instrument muzical, ştiind astfel să citească note muzicale, a contat mult câţiva ani mai târziu, când artista a început să compună.

La doar 15 ani, în mai 1965, Corina Chiriac debutează la Radioteleviziunea Românâ (până în 1994, Radio România şi Televiziunea Română, au fost fuzionate), în cadrul concursului TV “Debuturi”, unde câştigă Premiul de Popularitate al celui mai tânăr concurent, cu două compoziţii proprii (“Plouă” şi “Iubeşte viaţa”) şi piesa “Pe Valea Prahovei” de George Grigoriu. Preşedintele juriului era chiar compozitorul George Grigoriu. Deşi a avut succes, pentru moment, artista nu va continua în această activitate.

Ultimul an îl urmează la liceul “Sfântul Sava” iar în perioada 1967-1972 este studentă a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale”.

În timpul studenţiei, are numeroase aparitii muzical-literare în cadrul clubului de presă al Casei de Cultură a Studenţilor “Grigore Preoteasa” din Bucureşti, care îi aduc primele cronici în ziarele vremii. În cadrul serilor de “Şansonete cu Corina”, artista cânta la pian şi se acompania vocal, având deja un bogat repertoriu de şansonete din repertoriul muzicii franceze, care i-au fost întotdeauna dragi.

Aşa cum am scris mai sus, în martie 1970, odată cu lansarea sa în cadrul concursului TV “Steaua fără nume”, deşi studentă la Teatru, Corina Chiriac începe o bogată activitate de interpetă de muzică pop/uşoară.

Deşi compunea încă din adoloscenţă, debutul său oficial de compozitoare de muzică pop/uşoară se produce pe 4 aprilie 1981, cu piesa “Ne cunoaştem din vedere” (versuri: Eugen Rotaru), în cadrul celei de-a patra ediţii a popularului concurs TV, “Şlagăre în devenire”. Piesa obţine Premiul de Popularitate. La acel moment, Corina Chiriac era deja o mare vedetă a muzicii pop/uşoare româneşti.

Ca şi compozitor, Corina Chiriac a colaborat cu celebri textieri precum Mihai Maximilian, Eugen Dumitru, Aurel Felea sau Eugen Rotaru. De asemenea, artista a scris multe din textele compoziţiilor sale.

“Ne cunoaştem din vedere” s-a bucurat de un imens succes iar Corina Chiriac a fost distinsă pentru această piesă, cu Premiul pentru Debut Componistic, în cadrul Festivalului de Muzică Uşoară “Melodii’81”, ce s-a desfăşurat la Sala Polivalentă din Bucureşti, în perioada 29 ianuarie – 02 februrie 1982.

Tot în cadrul Festivalului “Melodii’81”, binecunoscuta artistă Margareta Pâslaru a participat cu “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”, una dintre cele mai cunoscute compoziţii ale sale. Astfel, Festivalul “Melodii’81”, a prilejuit una din rarele ocazii când două mari interprete de muzică pop/uşoară din România, au participat în concurs cu nişte compoziţii proprii.

Pentru cei care nu ştiu, atât Concursul TV “Şlagăre în devenire” (1980-1987), cât şi Festivalul de Muzică Uşoară “Melodiile Anului” (1979-1987), s-au defăşurat la Bucureşti, fiind două importante concursuri/festivaluri de creaţie de muzică uşoară. Acestea au fost realizate pentru a stimula compozitorii de muzică uşoară şi pentru a acoperi golul lăsat de întreruperea, în perioada 1976-1983, a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia. Din păcate, ambele concursuri au fost întrerupte spre sfârşitul anilor’80.

Datorită imensei popularităţi de care s-a bucurat, piesa “Ne cunoaştem din vedere” a fost parodiată de Corina Chiriac, într-un cuplet realizat în anul 1984, de cunoscutul textier şi autor Aurel Felea.

Ca şi compozitoare, Corina Chiriac a mai lansat câteva piese de succes. După “Ne cunoaştem din vedere”, pe parcursul anilor’80, au mai apărut, în ordine cronologică: “Cântec pentru Ioana Radu” (1982), “Noapte bună, pe mâine” (1983), “Rămâne o artistă” (1984), “Povestea unei scrisori” (1984), “Te rog să nu te uiţi la ceas” (1986), “Permiteţi” (1986), “Seara” (1988), “Dragostea-i un bob de rouă” (1988).

Începând cu 1982, compoziţii ale Corinei Chiriac, vor fi incluse pe diverse compilaţii lansate de casa de discuri “Electrecord” (singura casă de discuri din România, în perioada 1948-1990).

Pe 8 ianuarie 1983, în cadrul celebrului show TV “Corina contra Corina”, realizat la TVR (singurul post de televiziune din România, în perioada 1956-1990) de Titus Munteanu, Corina Chiriac prezintă două compoziţii proprii: “Noapte bună, pe mâine” (primă audiţie) şi “Cântec pentru Ioana Radu”, cea din urmă fiind dedicată Ioanei Radu, doamna romanţei româneşti.

Patru ani mai târziu, pe 8 februarie 1987, Corina Chiriac va interpreta cu mare succes “Cântec pentru Ioana Radu”, în cadrul celebrului spectacol televizat “Seară de Romanţe cu Ioana Radu şi Invitaţii Săi”, desfăşurat la Sala Radio şi dedicat Ioanei Radu, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viaţă. Ioana Radu se afla în sală şi a fost vizibil emoţionată.

“Noapte bună, pe mâine” a fost o altă piesă de succes a artistei, care va ocupa locul I, timp de 3 săptămâni consecutiv, în topul revistei “Săptămâna”, realizat de Andrei Partoş, pe baza preferinţelor ascultătorilor radio.

“Noapte bună, pe mâine” va da titlul celui de-al doilea album al Corinei, lansat în vara anului 1983, la casa de discuri “Electrecord”. Pe acest album vor fi incluse şi compoziţiile proprii “Ne cunoaştem din vedere” şi “Cântec pentru Ioana Radu”.

Pe 8 martie 1984, de Ziua Femeii, în cadrul secţiunii “Prime audiţii” a Festivalului “Melodii’83”, Corina Chiriac prezintă în afara concursului, piesa “Rămâne o artistă”, o altă compoziţie proprie, ce va ocupa locul 2, în topul revistei “Săptămâna”.

Pe 1 septembrie 1984, în cadrul secţiunii “Creaţie” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’84”, Corina Chiriac participă cu “Povestea unei scrisori”. Aceasta a fost singura ediţie a Festivalului de la Mamaia, în care artista a participat în concurs cu o compoziţie proprie. “Povestea unei scrisori” va ocupa locul 5, în topul revistei “Săptămâna”.

În iulie 1985, “Povestea unei scrisori” şi “Rămâne o artistă” vor fi incluse pe “Corina”, cel de-al treilea album al artistei.

Pe 1 ianuarie 1986, în microrecitalul susţinut în cadrul programului TV Revelion’86, Corina Chiriac interpretează noua compoziţie proprie “Te rog să nu te uiţi la ceas” şi un cuplet pe muzica piesei “Rămâne o artistă”. Ulterior, “Te rog să nu te uiţi la ceas”, va ocupa locul I, timp de 2 săptămâni consecutiv, în topul revistei “Săptămâna” şi va fi inclusă pe compilaţia “Şlagăre, şlagăre”, lansată în 1986 de casa de discuri “Electrecord”.

Pe 13 decembie 1986, este difuzată la TVR, cea de-a 20-a ediţie a concursului TV “Şlagăre în devenire”, în cadrul căreia Corina Chiriac participă cu “Permiteţi”, o nouă compoziţie proprie, ce se va bucura de succes. În perioada 1986-1988, Corina Chiriac îşi va încheia majoritatea recitalurilor şi concertelor cu această piesă.

În primăvara anului 1988, “Permiteţi”, va fi inclusă pe cel de-al patrulea album al Corinei Chiriac, intitulat “Şi ieri, şi azi, şi mâine”.

În septembrie 1988, Corina Chiriac lansează piesele “Seara” (cunoscută şi sub numele “Balada locatarului meu”) şi “Dragostea e-un bob de rouă”, semnând atât muzica, cât şi versurile. Ambele piese vor fi prezentate în cadrul unui recital al artistei, realizat de TVR, în toamna anului 1988. Fragmente din acest recital vor fi difuzate atât în programul Revelion’89, cât şi în prima parte a anului 1989.

Pe 3 septembrie 1988, în cadrul recitalului susţinut la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’88”, artista prezintă în primă audiţie piesa “Seara”.

Pe 18 februarie 1989, când artista era deja în turneu în Statele Unite ale Americii, “Seara” a fost difuzată la TVR, în cadrul emisiunii “Melodii, melodii”, realizată de Titus Munteanu

Atât “Seara”, cât şi “Dragostea e-un bob de rouă” vor fi incluse pe “Deschid fereastra”, cel de-al cincilea album al artistei, lansat pe 8 iulie 1995.

Pe 31 august 1996, în cadrul unui microrecital susţinut alături de orchestra Radio România, la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’96”, Corina Chiriac prezintă în primă audiţie piesa “Ţi-aş da orice”, interpretată în duet cu Gabriel Cotabiţă. Pe 1 ianuarie 2014, Corina Chiriac şi Gabriel Cotabiţă vor interpreta această piesă în cadrul programului de Revelion al TVR

Pe data de 29 noiembrie 2002, Corina Chiriac lansează  la Teatrul Naţional din Bucureşti, al şaselea şi, în acelaşi timp, primul ei album de autor (şi primul CD din carieră) – “Serenadă pentru Carul Mare”, editat de Casa de discuri “Intercont Music“. Criticile pentru album sunt elogioase. Albumul cuprinde 17 piese noi (singura excepţie fiind “Seara”, care a fost lansată în 1988), precum “Bunicul”, “Ce va urma?”, “Mărţişor”, “Serenadă pentru Carul Mare”. Muzica şi versurile aparţin Corinei Chiriac iar aranjamentul orchestral lui George Natsis. Artista a înregistrat piesele de pe acest album, în perioada ianuarie-februarie 2002.

Iată ce a declarat artista despre album:

“Acest album, care conţine 18 piese, adună munca mea de-a lungul atâtor ani de muzicã…Am muncit timp de un an si jumãtate, împreunã cu George Natsis, un mare profesionist. Când înregistrãrile au fost gata, am fost tristã cã s-a terminat treaba. Discul acesta propune, ca alinare pentru singurãtate, refugierea în dragostea pentru semeni si pentru Dumnezeu. “Serenadã pentru Carul Mare” este dedicatã omenirii de mâine. Albumul nu este o lamentaţie, am folosit ritmuri diferite pentru fiecare melodie – existã si tango, şi charleston, dar toate au un numitor comun. Nu e un disc de slagãre, dar vreau sã cred cã fiecare om care îl va asculta va găsi o piesă care să corespundă unei stări sufleteşti, o piesã la care sã vibreze. Ascultătorii vor descoperi o Corina nostalgică, filozoficã, întreruptã din reverie de o Corina vioaie. Am alternat stãrile sufletesti din aceste melodii pentru cã în fiecare om există o latură energică, bucuroasă şi una în care ne analizãm sentimentele de dragoste.”

Piese de pe acest album precum “Bunicul” şi “Ce va urma?” au fost interpretate de copii şi tineri, în diferite concursuri şi festivaluri de muzică uşoară. Câţiva ani mai târziu, acest lucru a determinat-o pe Corina Chiriac să includă negativele (varianta instrumentală) acestor două piese pe CD-ul “Best of Corina Chriac – Martişor Prinţişor”, lansat pe 26 februarie 2009, împreună cu revista “Felicia” şi produs de casa de discuri Ovo Music.

În perioada 2003-2009, Corina Chiriac a inclus multe din compoziţiile sale pe o serie de albume Best Of.

Pe 8 iulie 2012, piesa “Un stilou”, pe muzica şi versurile Corinei Chiriac, interpretată de Oana Justiniana Răduc, obţine Premiul I, acordat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în cadrul secţiunii “Creaţie – Preşcolari” a Festivalul Naţional de Creaţie şi Interpretare “Mamaia Copiilor 2012”.

Pe lângă compoziţiile sale, pe albumul de autor “Ne cunoaştem din vedere” (2016, Eurostar E 929), este inclusă şi o variantă vocală a celebrei “Serenade pentru vioară şi pian”, compusă în 1937 de Mircea Chiriac pentru domnişoara Arşaluis Calaigian – viitoarea doamnă Elisabeta Chiriac. Varianta vocală a fost înregistrată de Corina Chiriac în anul 1979 iar versurile aparţin lui Aurel Storin.